Plecăm din Lisabona către Madeira într-o călătorie cu avionul ce durează 2 ore.
Am ajuns pe aeroportul oraşului Funchal, care este capitala regiunii autonome Madeira, fără zdruncinături, deşi aveam emoţii pentru aterizare.
Aterizările din Madeira sunt considerate periculoase pentru că aeroportul este îngrădit de munţi şi de ocean şi aici se formează mereu curenţi puternici. Avioanele sunt nevoite de multe ori să meargă pe alte insule din apropiere. Cam despre asta este vorba: http://www.huffingtonpost.co.uk/2015/05/19/aborted-planes-landing-runway-portugal_n_7311754.html
Noi am fost norocoşi să avem parte de o aterizare lină. La plecarea de pe insulă s-au adunat iarăşi emoţiile pentru că plouase torenţial toată ziua, cu vânt puternic, zborul nostru a întârziat o oră şi până să ajungem desupra norilor, ne-am zguduit serios.
Arhipelagul Madeira este format din 4 insule, dintre care 2 locuibile – Madeira şi Porto Santo.
Noi am stat doar pe insula Madeira, vulcanică şi de dimensiuni mici, cu teren foarte abrupt, unde drumurile urcă şi coboară pe nişte pante uneori de peste 25 de grade. Mai este cunoscută şi drept Insula eternei primăveri datorită climatului subtropical cu temperaturi în jur de 20 grade Celsius tot timpul anului, fără valori extreme, şi umidităţii care face ca vegetaţia luxuriantă să rămână verde mereu.
Ne-am cazat în Funchal la hotelul Pestana Promenade şi totul a fost ok.
Am avut parte şi de o primire cu şampanie, cinste tânărului cuplu de căsătoriţi!
Centrul oraşului Funchal arată foarte bine iar în zona de coastă sunt multe restaurante şi hoteluri bine întreţinute.
Preţurile sunt destul de mari, ca într-o capitală din vest şi la tot pasul te întâlneşti cu turişti englezi şi germani.
Deşi apare printre atracţiile turistice de top din Funchal, grădina botanică ne-a dezamagit pentru că nu era deloc îngrijită. Intrarea a fost doar 5EUR, dar timpul pierdut aici putea fi folosit mai bine în altă parte.
Merită însă plimbarea prin grădinile Tropicale. Biletul de intrare aici este de 10 EUR.
Cocoţaţi pe zidul grădinilor, ne-am uitat după săniile din lemn, care coboară în viteză pe străzile abrupte. In seculul XIX acesta era un mijloc de transport des folosit pentru a coborî pantele abrupte de pe insulă.
În Madeira nu căuta plaje cu nisip fin, apă turcoise şi cluburi la tot pasul pentru că nu le vei gasi.
Poţi face însă o excursie de o zi pe insula vecină, Porto Santo, unde vei avea avea parte de mult visata plajă.
Una din cele mai frumoase plaje din Madeira este Praia Formosa, o plajă cu nisip negru, formată prin eroziunea rocilor vulcanice.
La fel de frumoase sunt piscinele naturale din localitatea Porto Moniz. Mai sunt numite şi “Lava Pools” pentru că ele s-au format în urma unor erupţii vulcanice.
Vii în Madeira pentru că eşti o persoană activă chiar şi în concediul de odihnă şi pentru că îţi plac peisajele naturale şi drumeţiile. Madeira este cunoscută mai ales pentru traseele de trekking prin munţi.
Pe insulă se organizează foarte multe tipuri de activităţi pentru turişti, dar cred că pot să le grupez în 4 categorii mari: tururile de oraş, în care viziezi capitala Funchal, tururi cu autocarul prin celălalte oraşe pitoresti de coastă, drumeţii pe creste de munte sau de-a lungul levadelor şi tururi cu vaporaşele pe apă.
Insula nu este mare, dar să ajungi dintr-o parte în alta este o aventură din cauza drumurilor înguste, abrupte şi întortocheate.
Noi ne-am împrietenit cu un cuplu de tineri români şi am ales să închiriem o maşină şi să facem pe cont propriu traseele pe care altfel le-am fi făcut cu autocarul.
Cu maşina ai avantajul să îţi planifici singur călătoria şi să te organizezi după bunul plac, dar dacă nu te ocupi cum trebuie ai mari şanse să ratezi locuri ascunse şi foarte frumoase pe care doar ghizii le cunosc.
Ah şi v-am zis oare despre cât de abrupte sunt drumurile? Aşa că aveţi grijă soferi! Am încercat să fac poza unui drum foarte înclinat, dar în realitate era şi mai rău.
Drumeţiile de-a lungul levadelor şi cele pe munte sunt foarte frumoase.
Levade se numesc canalele de irigaţie care s-au construit aici prin zone muntoase şi de pădure iar lângă ele au rămas poteci pe unde te poti plimba. Ajungi din cand în cand într-un luminiş, lângă o cascadă sau tunel în munte. Trebuie să fii echipat bine pentru aceste trasee, unele sunt cu grad de dificultate ridicat şi fără bocanci şi geci nu ai ce căuta.
Când am plecat din Lisabona către Madeira am remarcat că în avion în afară de nişte puşti de 15 ani şi un alt cuplu de tineri, eram păsări rare printre cuplurile de seniori. Acelaşi lucru l-am descoperit şi pe insulă.
Noi am ajuns la început de Octombrie când începe şi sezonul de seniori iar cum Madeira nu e o insulă care să tremure sub boxele cluburilor, o face preferată şi pentru vârstici.
Cu toate acestea, condiţia lor fizică şi disciplina lor le-au depasit pe ale noastre foarte des; cei de la hotel se trezeau în zori şi dădeau ture de bazin chiar şi în cele 2 zile când a plouat, iar prin drumeţii erau perfect echipaţi pentru activităţile montate şi nu cereau deloc pauze pentru odihnă. E foarte frumos să vezi optimism şi la oamenii cu vârste de peste 65-70 de ani.
Am ajuns şi la Pico do Areiro, un vârf de munte de peste 1800 m, fiind printre cele mai înalte din Madeira.
Cei care nu se tem de înălţimi să meargă neapărat la Cabo Girao, care este o stâncă la tărm, ce ocupă locul 2 mondial ca şi înălţime. Te plimbi pe o punte de sticlă şi speri să nu crape sub greutatea zecilor de turişti curioşi ca şi tine.
Dar dacă eşti cu adevărat dornic de aventură, plimbă-te cu telefericul de la Achadas da Cruz. Este un loc puţin cunoscut de turişti, noi am ajuns aici din întâmplare, dar a fost o
experienţă să coborâm atât de abrupt de sus de tot, de pe stâncă până pe ţărm.
Nu rata o plimbare la Santana, un alt sat pitoresc, însă deosebit de celălalte pentru că aici s-au păstrat căsuţe triunghiulare, colorate, locuite înainte de fermierii de pe insulă.
Printre locurile preferate pe unde ne-am plimbat se află şi Ponte de Sao Lourenco, o limbă de teren stâncos ce înaintează mult în ocean. De aici se văd Insulele Părasite şi când este foarte senin chiar şi cea de a doua insulă locuită din micuţul arhipelag, Porto Santo.
În orice excursie experienţa culinară este foarte importantă, aşa că am scris aici despre locurile unde am mâncat cel mai bine cât am stat în Madeira.
Sper că v-a plăcut călătoria pe insulă! Pe curând.
Ego Diary Travel 
One thought on “Luna de miere în Portugalia- partea a III-a”